Esti nebun! Sunt nebun?

“Nu stiu ce se intampla cu mine, simt ca imi fuge pamantul de sub picioare. Dar cum sa ma duc la un psiholog?! Ce va zice sotul? Ca sunt o nebuna care nu e buna de nimic!”
“In nici un caz nu ma duc la psiholog, ca doar n-am innebunit! Ii dau eu de capat, nu se poate altfel.”
“Si te duci la psiholog…..Chiar crezi ca te poate ajuta cu ceva? Pai daca tu esti nebun atunci despre X ce sa mai zic?!”
“Dar pentru ce ai tu nevoie de vreun psiholog? Te duci sa arunci banii aiurea. Mai bine iti iei o saptamana de concediu, dormi pe saturate, te aduni un pic si ai sa vezi ce galben e soarele apoi! Hai fii serios”

Sunt doar cateva exemple din gandurile pe care le putem avea, din parerile pe care le putem auzi in jur.

Ne place sa judecam. Sa catalogam, sa impartim in cutii si sa facem un pic de ordine in haosul care ne inconjoara si mai ales in aspectele pe care nu le intelegem. Atunci cand mintea nu mai gaseste legaturi logice, cand ratiunea nu isi gaseste argumentatii, o dam in misticism, credinte felurite, apelam la preconceptii si emitem pareri fara a cerceta. Si este in firea umana sa procedam astfel. Avem nevoie sa potolim frica de necunoscut.
Pe de alta parte imaginea de sine se construieste pornind de la 2 coordonate: perceptia noastra despre noi insine si ceea ce (ne) zic altii despre noi. Nu se poate una fara celalalta; doar cazurile extreme reduc excesiv una dintre coordinate, pana la disparitia ei. De aceea ne afecteaza atat ce credem noi cat si ce ne zic ceilalti despre actiunile noastre.

Societatea judeca, ceilalti infiereaza, iar noi insine ne limitam singuri si mai mult. Sunt multe motive pentru care se poate intampla asta. O greseala in educatia primita, un anumit nivel al societatii in care traim, ignoranta celor din jur, dorinta de a face prea mult bine, tendinta de a oferi sfaturi in stanga si dreapta, nevoia de a ne simti puternici, nevoia de a fi de ajutor cuiva drag sunt cateva.
Daca cineva isi rupe un picior, nu il arata nimeni cu degetul in spital atunci cand cauta ajutor de specialitate la ortopedie. Din contra, oamenii incep sa fie mai politicosi, cei pe doua picioare deschid usi, fac loc, isi ofera bratele proprii ca sprijin, asculta povestea accidentului, empatizeaza si isi amintesc recomandari ce ar trebui sa ajute. Daca insa o mamica naste si se regaseste la scurt timp cu puiul in brate si cu un vartej de emotii pe care nu le mai intelege, mai toti cei din jur ii vor explica pe indelete si cu rabdare cate motive are sa NU se simta astfel. Sau cate altele sunt mult mai oropsite decat ea astfel incat mai bine si-ar trage mintile inapoi in matca si ar uita de toate prostiile astea.

Mintea, psihicul, emotiile, spiritualitatea noastra nu au un organ fizic numai al lor, care sa poata fi atins, pipait, operat, vazut la RMN. Asta nu inseamna ca ele nu se pot imbolnavi, ca nu pot suferi traume care au nevoie de grija si tratament. Psihologia ca stiinta a aparut de aproximativ 150 de ani, e tanara; desi preocuparea pentru psihic exista inca din antichitate, inglobata in filozofie de cele mai multe ori. Sunt inca foarte multe necunoscute. Poate ca de aceea este atat de mistica pentru multi. Dar tot pe atat de multe s-au descoperit deja. S-au construit, testat si validat instrumente si exercitii care, s-a demonstrat, pot ajuta in momentele grele. S-au format comisii si reguli care protejeaza atat clientul cat si psihoterapeutul. S-au desfasurat cercetari de amploare si sunt numeroase experimente deja investigate.

A ne ingriji propria persoana nu inseamna a ne ingriji doar fizic. Trecem prin viata de mana cu emotiile pe care le traim, cu gandurile pe care le avem. A le cultiva si a le acorda atentie inseamna acelasi lucru cu a ne ingriji dintii spalandu-i dimineata si seara.
De exemplu, o persoana care resimte anxietati puternice inainte de somn poate invata alaturi de psihoterapeut metode de relaxare, cum ar fi antrenamentul autogen (metoda de relaxare Shultz). Ele pot reduce starile afective negative, pot echilibra dispozitia ajutand la obtinerea unui somn odihnitor.

Arata si celorlalti:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *