“Astept chestiile grele”

Asa mi-a zis un prieten care a citit articolele precedente. A zambit retinut, a asteptare, poate nu gresesc cand zic si a incredere ca pot ataca subiecte grele, moarte, boala incurabila, alea complicate care poate doar sunt soptite pe la colturi, nicidecum discutate lejer in plen. Poate usor a dezamagire ca am vorbit despre simple depresii, emotii. Desi nici despre astea nu vorbeste asa multa lume simplu si deschis.

Dupa cateva zile ma abordeaza: “as vrea sa iti povestesc o intamplare si te rog ca la sfarsit sa imi zici daca eu am o stima de sine scazuta sau nu. Ma tot chinui de cateva zile si nu-mi dau seama, e foarte confuzant”. E divortat, cu 2 copii, in proces sa se mute separat si sa isi construiasca o viata noua. Un drum indelungat, cu multe etape, ezitari, intoarceri din drum, decizii, foarte multe energie pentru a mentine un echilibru, pentru a reusi sa identifice care e calea cea mai buna si cum poate merge pe ea.
A iesit intr-o seara pentru niste activitati organizate in cadrul unui grup de persoane singure. Desi organizarea presupunea ca o femeie care i-a atras atentia sa nu interactioneaze cu el, atat el cat si femeia au facut in asa fel incat sa petreaca seara impreuna. El a facut primul pas, ea a raspuns si apoi l-a cautat, refuzand alti pretendenti.
Nu a iesit atat de mult sa cunoasca femei noi, s-a focusat pe munca, activitati, copii, apartament nou. Imi zicea ca nu se simte pregatit.
“Nu pot sa imi dau seama. Chiar credeam despre mine ca am o parere f buna despre mine, stii ca ti-am dat dreptate ca sunt un arogant. Dar dupa intamplarea asta, am simtit asa cum imi urca stima de sine la cote foarte ridicate si nu inteleg cum sa urce din moment ce credeam ca este deja sus”.

Nu intotdeauna sedintele la psiholog sau discutiile cu cineva cu pregatire de specialitate trebuie sa abordeze numai cele mai tragice evenimente ale existentei umane. Pana si cele mai grele chestii presupun etape iar depasirea unui moment greu se face pe pasi. Si nu intotdeauna toti pasii trebuie aproape sa te rapuna ca sa simti ca ai facut ceva, ca s-a rezolvat problema. Asa cum, de exemplu, construirea unei cladiri are si actiuni simple, importante dar lipsite de complexitate, asa si depasirea unei probleme are si etape simple.

Arata si celorlalti:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *